Conferință online pentru comemorarea a 80 de ani de la Pogromului din București
22.01.2021
Secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, Marius Bălu, în calitate de reprezentant al ministrului apărării naționale, a participat pe 21 ianuarie a.c., la o conferință desfășurată online din cauza restricțiilor sanitare, organizată de Federația Comunităților Evreiești din România, la care invitații au comemorat Pogromul legionar din București petrecut în urmă cu 80 de ani.
La conferință, au fost programați să susțină intervenții președinții Senatului și Camerei Deputaților, președinții partidelor parlamentare, vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor, Irina Nevzlin – președintele Muzeului Poporului Evreu – Bet Hatfusoth, iar moderator a fost Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România.
Secretarul de stat Marius Bălu, raportându-se la acest eveniment, unul dintre cele mai întunecate și dureroase din istoria recentă a României, a subliniat ideea unui angajament comun prin care să ne asigurăm că astfel de dezastre nu se vor mai repeta:
„Acest episod reprezintă unul dintre momentele de apogeu ale practicilor antisemite din România, un punct culminant al evoluției evenimentelor din acele vremuri, caracterizate de o atmosferă opresivă tipică statului național-legionar.
21 ianuarie a devenit astfel o zi ce poartă o dublă semnificație și responsabilitate. Prima proiectează spre trecut și revendică datoria noastră morală de a ne aduce aminte și de a conștientiza suferința celor masacrați, iar cea de-a doua este orientată spre viitor și ne îndeamnă să educăm generațiile viitoare cu privire la aceste crime abominabile. Este, așadar, datoria noastră să păstrăm vie memoria tuturor victimelor Pogromului din 1941.
Astăzi, la 80 de ani distanță de la acest eveniment atroce, mă alătur vouă, tuturor, în angajamentul nostru comun de a ne aminti trecutul, de a înţelege cum s-a întâmplat un astfel de lucru şi de a ne asigura că nu se va repeta niciodată.
Ne dorim și suntem pregătiți pentru a oferi generațiilor de acum și celor viitoare toate instrumentele necesare, astfel încât împreună să creăm, cu inteligenţă, un viitor mai bun.
Însă, dorința nu este niciodată de ajuns pentru a împiedica răul, așa cum eșecul de a ne aminti istoria are consecințe nefaste. Ca urmare, nu vom înceta niciodată să-i condamnăm pe cei care au sădit ură și au săvârșit crime abominabile. Este necesar să conștientizăm faptul că nu există un risc mai mare de a fragiliza o societate și democrația acesteia decât prin acceptarea pasivă a unor astfel de maladii pe care nu trebuie să le lăsăm să devină contemporane.
În fața unor astfel de pericole, apelul la trecutul nefinisat și romanțat poate fi șansa redescoperirii acelor valori perene ale lumii de astăzi: toleranța, respectul pentru diversitate și responsabilitatea. Să rămânem, așadar, vigilenți și fermi în lupta cu antisemitismul, intoleranța, extremismul și populismul.
Momentul de astăzi mai înseamnă, însă, un lucru. Înseamnă că noi, ca națiune, nu trebuie să ne ferim să discutăm deschis despre culpabilitate și responsabilitate. În acest sens, sunt convins că vom întreprinde tot ceea ce este necesar pentru a ne îndeplini misiunea sacră ce ne revine, pentru apărarea memoriei victimelor Pogromului de la București și de a onora adevărul istoric.
Istoria oricărei națiuni este scrisă și în tonuri de alb și negru. Depinde doar de noi să arătăm generațiilor viitoare că nu se mai poate schimba trecutul, dar că lecțiile de istorie pot schimba în bine, pentru totdeauna, un om, o națiune, o țară.”
***
Asasinatele săvârșite în 21-23 ianuarie 1941 de legionari s-au soldat cu peste 120 de morți, majoritatea fiind comise în pădurea Jilava, la Abator, pe şoselele Fundeni şi Pantelimon.
Secretarul de stat Marius Bălu, raportându-se la acest eveniment, unul dintre cele mai întunecate și dureroase din istoria recentă a României, a subliniat ideea unui angajament comun prin care să ne asigurăm că astfel de dezastre nu se vor mai repeta:
„Acest episod reprezintă unul dintre momentele de apogeu ale practicilor antisemite din România, un punct culminant al evoluției evenimentelor din acele vremuri, caracterizate de o atmosferă opresivă tipică statului național-legionar.
21 ianuarie a devenit astfel o zi ce poartă o dublă semnificație și responsabilitate. Prima proiectează spre trecut și revendică datoria noastră morală de a ne aduce aminte și de a conștientiza suferința celor masacrați, iar cea de-a doua este orientată spre viitor și ne îndeamnă să educăm generațiile viitoare cu privire la aceste crime abominabile. Este, așadar, datoria noastră să păstrăm vie memoria tuturor victimelor Pogromului din 1941.
Astăzi, la 80 de ani distanță de la acest eveniment atroce, mă alătur vouă, tuturor, în angajamentul nostru comun de a ne aminti trecutul, de a înţelege cum s-a întâmplat un astfel de lucru şi de a ne asigura că nu se va repeta niciodată.
Ne dorim și suntem pregătiți pentru a oferi generațiilor de acum și celor viitoare toate instrumentele necesare, astfel încât împreună să creăm, cu inteligenţă, un viitor mai bun.
Însă, dorința nu este niciodată de ajuns pentru a împiedica răul, așa cum eșecul de a ne aminti istoria are consecințe nefaste. Ca urmare, nu vom înceta niciodată să-i condamnăm pe cei care au sădit ură și au săvârșit crime abominabile. Este necesar să conștientizăm faptul că nu există un risc mai mare de a fragiliza o societate și democrația acesteia decât prin acceptarea pasivă a unor astfel de maladii pe care nu trebuie să le lăsăm să devină contemporane.
În fața unor astfel de pericole, apelul la trecutul nefinisat și romanțat poate fi șansa redescoperirii acelor valori perene ale lumii de astăzi: toleranța, respectul pentru diversitate și responsabilitatea. Să rămânem, așadar, vigilenți și fermi în lupta cu antisemitismul, intoleranța, extremismul și populismul.
Momentul de astăzi mai înseamnă, însă, un lucru. Înseamnă că noi, ca națiune, nu trebuie să ne ferim să discutăm deschis despre culpabilitate și responsabilitate. În acest sens, sunt convins că vom întreprinde tot ceea ce este necesar pentru a ne îndeplini misiunea sacră ce ne revine, pentru apărarea memoriei victimelor Pogromului de la București și de a onora adevărul istoric.
Istoria oricărei națiuni este scrisă și în tonuri de alb și negru. Depinde doar de noi să arătăm generațiilor viitoare că nu se mai poate schimba trecutul, dar că lecțiile de istorie pot schimba în bine, pentru totdeauna, un om, o națiune, o țară.”
***
Asasinatele săvârșite în 21-23 ianuarie 1941 de legionari s-au soldat cu peste 120 de morți, majoritatea fiind comise în pădurea Jilava, la Abator, pe şoselele Fundeni şi Pantelimon.